Transilvania si Banat

CATEDRALA MITROPOLITANA ORTODOXA ROMANA - SIBIU

cu hramul “Sfanta Treime “ (a doua zi dupa Rusalii) ; Municipiul Sibiu , 84 km N de Rm.. Valcea , 72 km SE de Alba Iulia , 55 km SV de Medias , 55 km E de Sebes , 62 km V de Agnita ; construita intre anii 1902 si 1906 sub Arhiepiscopul si Mitropolitul Ioan Metianu ; arhitectura direct legata de stilul bizantin cu influente ale stilului romanesc modern , promovat de arhitectul Ion Mincu din Bucuresti , conceputa dupa proiectul arhitectilor Iosif Comner si Virgil Nagy , evoca structura liniilor directoare si supletea Catedralei Sfanta Sofia din Constantinopol , replica fidela a acesteia dar la o scara redusa ; exteriorul ii confera , prin decoratiuni si profilaturi , “monumentalitate cat si forta de expresie umanizata “ (Monumente ,Cluj 1982) , cu doua turnuri in vest , patru turnulete laterale si bolta cu imensa cupola pe naos,sustinuta de colonade si capiteluri sculptate , purtind cruci aurite ; pictura fresca instil oriental de o deosebita valoare , realizata de pictorul Octavian Smighelschi , substitor al limbajului academist apusean ; picturile murale, nuantat religioase , Bogate in scene biblice , expresiv conturate de Pantocrator cu ingeri in marime naturala , de medalioane cu mozaicuri ornamentale ; remarcabile sunt icoanele celor patru Evanghelisti ; sculpturi in lemn (C.M.Babic),patru clopote mari armonizate de muzicologul Gh Dima dinBrasov;colectie istorica cu piese valoroase , carte rara , documente istorice si de limba ,galerii de picturi pe lemn si sticla , ansamblu monumental “cu un sesizant efect de maretie “ in arta bisericeasca ortodoxa romaneasca ; aici a pastorit Mitropolitul Andrei Saguna (1809-1873) , carturar si luptator pentru eliberarea nationala a romanilor si a Bisericii Ortodoxe romane din Transilvania , membru de onoare al Academiei Romane (1871).

CATEDRALA ARHEPISCOPALA ORTODOXA ROMANA - CLUJ NAPOCA

cu hramul “Adormirea Maicii Domnului “ (15 august) ;Municipiul Cluj Napoca , 31 km SE de Turda , 50 km SE de Huedin , 58 km SV de Dej ; construita intre anii 1923 si 1933 sub pastoria primului ierarh al noii eparhii , Episcopul Nicolaie Ivan , dupa proiectul arhitectului Constatin Pomponiu si al inginerului George Cristinel ;tarnosita in anul 1933 , in cadrul unor festivitati deosebite ; arhitectura cu trasaturi predominant romanesti , de traditie brancoveneasca , cu elemente bizantine la detaliile decorative , impunatoare prin mari dimensiuni date de cele doua turnuri pe fatada vestica , de calota de pe pronaos si tamburul inalt cu ampla cupola de pe naos ; exterioe ornat de seria coloanelor cu capiteluri (M0numente, Cluj, 1982); interior cu picturi murale in fresca , adevarata podoaba de arta , realizata in altar de pictorul Catul Bogdan si in nava de Anastasie Demian , de factura neobizantina , cu scene sobre si echilibrate ; de retinut tampla decorata in stil brancovenesc , imitand chipul celei de la Manastirea Arnota-Valcea ; colectie de arta veche , manuscrise , carti , vechi tiparituri documente despre istoria bisericeasca , marturii pretioase legate de trecutul neamului romanesc ; Catedrala “ purtatoare a mesajului religios atat in domeniul arhitecturii cat si al artei decorative “ , pe drept cuvant considerata un “adevarat tezaur de istorie si cultura romaneasca “.

CATEDRALA EPISCOPALA ORTODOXA ROMANA ARAD,

cu hramul “Sfantul Ioan Botezatorul “ (7 ianuarie) ; Municipiul Arad , jud. Arad , 50 km N de Timisoara , 153 km NV de Deva , 47 km E de Nadlac , 115 km SV de Oradea ; construita prin colecta 1862 si 1865 din initiativa si sub pastoria Episcopului Procopie Ivacicovici , sfintita la 17 septembrie 1865 cu mare fast ;interventii de intregire si infrumusetare sub Episcopul Ioan I Popp intre anii 1905 si 1906 , cu un nou si puternic impuls in viata bisericeasca si in pregatirea actului unirii si sub Episcopul Teoctist Arapasu , azi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane ; ararhitectura in stil baroc , cu turnuri inate si ornamentate , picturi in firidele de la intrare ; interioe deosebit de bogat in picturi murale realizate de pictorul Ioan Zaicu , renovate in anii 1912 si 1939 ; pictura noua 1957-1958 ; sculpturi aurite opera lui Iosif Basioc ; biserica de lemn in parcul rezidential , stramutata din Muntii Zarandului ; paraclis cu hramul “Sfanta Treime” (a doua zi dupa Rusalii) , constructie noua din ultimii ani ; proiectde Catedrala Episcopala noua in constructie , initiat de episcopul Timotei Seviciu si arhiereu-vicar Emilian Birdas ; Catedrala sarbatorii evenimentului memorabil al reactivarii Mitropoliei Ortodoxe Romane din Transilvania in anul 1865 (Gh. Litiu 1968) .

CATEDRALA EPISCOPALA ORTODOXA ROMANA ORADEA

(Biserica ortodoxa cu luna) , cu hramul “Adormirea Maicii Domnului “ (15 august) ; Municipiul Oradea jud. Bihor , 115 km NE de Arad 97 km S de Satu Mare , 39 km V de Alesd ; construita intre anii 1784-1790din initiativa Episcopului de Arad Petru Petrovici sustinut de primii ctitori Mihai Kristoff , Mihai Püspöski si “cu cheltuielile norodului dreptcredincios de neam grecesc , romanesc si sarbesc “ (BMI, XLII, 2, 1973), dupa planul maistrului zidar Jacobus Eder ; arhitectura in stil baroc tarziu si clasicist , “adaptat cu dibacie serviciului cultic tipic ortodox “ ; exterior cu fatade bogat dar linistit ornamentate cu elemenet baroce ;turn cu orologiu (1793) si cu un glob lunar indicand fazele astrului pe bolta cereasca , ambele opera mesterului George Ruppe la inceputul sec. XIX , caracteristice artei apusene ; interior boltit , acoperit cu picturi murale in fresca , cu scene biblice ; pictura inceputa in 1816 , pictori fratii Arsenie si Alexandru Teodorovici , Paul Murgu si Iacob Goesz ; fresca noua executata de pictorul Eremia Profeta in 1977 ; Catedrala sfintita in 11 iunie 1832 de Episcopul de Varset Maxim Manuilovici , adaposteste in medalion pe arcada de deasupra catepetasmei , in forma de semicerc si cu 45 de icoane , cu rame stil baroc , chipul lui Horea , caz unic in iconografia transilvana , incadrat de frunze de laur aurii , in cinstea capeteniei rascoalei din 1784 ; paraclis episcopal , sfintit in 1973 ; muzeu cu obiecte de valoare :antimis slavon din 1743 , manuscrise , carte veche , icoane pe lemn si stlica , sculpturi in lemn .

CATEDRALA EPISCOPALA ORTODOXA ROMANA , ALBA IULIA

cu hramul “Sfanta Treime “ (a doua zi dupa Rusalii ) Municipiul Alba Iulia , jud. Alba , cca. 100 km S de Cluj-Napoca , 36 km E de Zlatna , 41 km SV de Blaj si 17 km N de Sebes ; simbol al intregirii statului national roman , construita intre anii 1921 si 1922 , dupa planul arhitectului Gh. Stefanescu , executat de inginerul Tiberiu Eremie ; arhitectura in stil bizantin cu elemente specifice epocii lui Matei Basarab , Vasile Lupu si Constantin Brancoveanu ; fatade decorate cu ciubuce in registrul superior si la baza turlei Pantocratorului , brau in torsada puternic reliefat sub acesta ,ferestre cu vitralii ;interior cu stalpi octogonali placati in marmura de Moneasa , care sustin cupola impresionanta a noasului ; pictura in fresca , stil neobizantin , cu scene biblice , incadrate de motive ornamentale florale si geometrice ; tablouri votive cu Mihai Viteazul si sotia doamna Stanca in pronaos , opera a pictorului Costin Petrescu in naos si altar ; pistura restaurata de pictorii Dumitru Damian , Grigore Popescu si Nicolae Sava , in anul 1993 ; biserica resfintita pe 19 iunie 1994 , sub ingrijirea Episcopului Andrei Andreicut ; portal bogat impodobitcu scene biblice , realizate in mozaic de pictorul Ion Norocea , Iconostas sculptat de C. Babic ;incinta marcata de silueta inalta a clopotnitei (85m) , de galerii sustinute de galerii sustinute de coloane si arcade duble , unind pavilioanele din vest si est , ultimele cu coloane si capiteluri de inspiratie corintica ; Catedrala a incoronarii Regelui Ferdinand I Intregitorul si a Reginei Maria , 15 octombrie 1922 ; Scaun mitropolitan in care au pastorit Sfintii Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest (†1678) si urmasul sau Sava Brancovici(†1683) aparatori neobositi ai Ortodoxiei ca Mitropoliti ai Transilvaniei –praznuiti pe 24 aprilie ; colectie muzeala ;biserica de lemn ridicata pe ruinele Catedralei rectitorite de Mihai Viteazul in 1597 , distrusa de habsburgi in 1714 ; exponate arheologice.

CATEDRALA EPISCOPALA ORTODOXA ROMANA BAIA MARE

cu hramul “` Maicii Domnului “ (15 august) ; Municipiul Baia Mare , jud. Maramures , 31 km NE de Carei , 65 km SE de Sighetul Marmatiei , 68 km SE de Satul Mare ; construita intre anii 1905 si 19011 ; arhitectura reflectand un stil nou in constructie , conceputa in trei nave , traversate de tribune la cele laterale , atribuind spatiului mai mult spatiu si monumentalitate ; impozant edificiu de cult , cu picturi murale , partial realizate de pictorul maramuresan Traian Biltiu Dancus ; tampla bogat decorata ; turn-clopotnita ridicat in coltul sud-vesti al fatadei principale (Monumente, Cluj-Napoca, 1982) .Scaunul vladicesc maramuresan ocupat in 1711 de Sfantul Iosif Marturisitorul , Episcop al Maramuresului , cu resedinta initial in manastirea “Sfantul Mihail “ din Peri-Ucraina , intemnitat si eliberat din Cetatea Hust pentru de a parasi Ortodoxia-praznuit pe 24 aprilie .

CATEDRALA EPISCOPALA ORTODOXA ROMANA Miercurea Ciuc,

cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) ; orasul Miercurea Ciuc ; jud. Harghita , 57 km S de Gheorghieni 37 km N de Bicsad , 48 km E de Odorheiul Secuiesc si 82 km V de Comanesti ; biserica de parohie pina in anul 1994 , ctitorita din zid de catre credinciosii orasului, sub Mitropolitul Nicolae Balan al Ardealului , intre anii 1929 si 1936 ; forma arhitecturala in stil bizantin , plan trilobat ; exterior cu 3 turle , fatade cu un singur brau impletit , in rest nedecorate ; interior cu cupole , picturi morale in ulei in stil bizantin , executate in 1936 de pictorul Gheorghe Belizarie din Pitesti , fratele pictorului D.Belizarie ; prin purtarea de grija a Episcopului de Alba Iulia , Emilian Birdas , in anii 1988-1990 s-a reparat biserica si s-a restaurat pictura de pictor Elena Vasilescu din Bucuresti.

MANASTIREA AFTEIA

de calugari , 4 vietuitaori , cu hramul “Sfintii Imparati Constantin si Elena” (21 mai) , zi de pelerinaj ; com. Salistea , jud. Alba , 14 km S de localitatea Salistea , 31 km SV de Sebes si 40 km vest de Orastie , 2 km drum forestier pe valea Archisului , din localitatea Salistea ; ctitorie cu inceputuri din a doua jumatate a sec. al XV-lea , dupa 1479 (Monumente , Cluj-Napoca 1982) , in “Plaisorul Cioarei” , 600 m altitudine ; daramata , cu icoane , carti si materiale transferate de la biserica satului Salistea intre 1786 si 1788 ; anterior a avut si statut de manastire inchinata ca metoc al Manastiri Cozia din Tara Romaneasca ; paraclis de zid in “Plaisor” , in 1905 ; reinfiintata intre 1934 si 1935 ; biserica actuala construita din lemn pe postament de piatra C-tin Oancea , exterior acoperit cu sindrila (1978) ; picturi murale in fresca expresive de N. Gavrilescu in interior ; simtita in 1952 ; in 1770 scoala de preoti si pictura ; centrul rascoalei romanesti antiuniate dintre anii 1759 si1761 , condusa de Sfantul Cuvios Marturisitor Sofronie de la Cioara (Salistea) , infocat aparator al Ortodoxiei ; arhondaric cu posibilitati modeste de cazare (Ioana Cristache-Panait , 1987 ; M. Vasile , 1992).

MANASTIREA ARAD–GAI ,

de calugarite , 18 vietuitoare , reinfiintata in 1964 cu hramul “Sfantul Simeon Stalpnicul” (1 septembrie) ; cartierul de NV al Municipiului Arad , 50 km N de Timisoara , 153 km NV de Deva , 115 km SV de Oradea , 47 km E de Nadlac ; biserica din zid, ctitorita de Episcopul de Arad Sinesie
Jivanovici intre 1760 si 1762 , arhitectura si decoratii in stil baroc , nepictata , iconostas pictat de Stefan Tenetchi din Densus in 1767 ; turn-clopotnita pe latura vestica (V.Dragut, 1976) ; biserica de lemn adusa din Salistea de pe Mures (1988) ; muzeu eparhial cu o valoroasa colectie de arata : icoane pe lemn din sec. XVII , icoane pe sticla de mesteri tarani ardeleni , carte rara , multe cu valoare de patrimoniu , manuscrise , obiecte de cult .

SCHITUL BAISOARA ,

de calugari infiintat in 1991 , cu hramul “Sfanta Cruce” , (14 septembrie) , zi de perelinaj repetat si in prima zi din luna mai ; com. Baisoara , jud. Cluj , 37 km SV de Cluj-Napoca , 35 km V de Turda ; ctitorit in lemn in1991 de familia Twisk Eugenia si Nastasia ; biserica nepictata , asezamant in curs de organizare si de formare a obsti .

MANASTIREA BALAN ,

de calugari , 2 vietuitori , cu obste in curs de formare , infiintata in 1993 cu hramul “Adormirea Maicii Domnului “ (15 august) , zi de pelerinaj ; sat Chendrea , com. Balan , jud. Salaj , 13 km S de Jibau , 47 km E de Zalau ; biserica de lemn ,databila dupa traditie din secolul XV , transferata in sat in vremea revolutiei din 1848 de pe deal , loc numit astazi “La manastire” ; asezamant cu mari dificultati pe calea organizarii vietii monahale .

MANASTIREA BIRSANA ,

de calugarite , reinfiintata in 1993 , cu hramul “Soborul Sfintilor 12 Apostoli” (30 iunie) , pelerinaj a treia zi dupa sarbatorirea hramului com. Barsana , jud Maramures ; 22 km SE de Sighetul Marmatiei ; amintita in 1390 pe dealul dintre vaile raurilor Iza si Casau ; cladita probabil pe locul “Stramtura” de fii lui Sas Voda , Balc si Drag , (St.Metes , 1936) ; citata in 1739 ca ultima rezidenta episcopala a lui Gavriil , episcop greco-oriental ; in partea de rasarit a satului , existenta ca manastire in 1787 ; biserica de lemn stramutata in estul satului in 1806 , pastreaza inca arhitectura si pictura initiala a stilului popular maramuresan , (Monumente , Cluj-Napoca , 1982) ; biserica actuala din lemn , pe temelie de piatra , ridicata in 1993 pe dealurile dintre Iza si Casau , in “Stramtura“ , exact pe locul fostei Episcopii a Maramuresului , din initiativa cercului eparhial si a credinciosilor sub indrumarea preotului Gh.Urda din Barsana.

de calugari , 3 vietuitori , reinfiintata in 1992 , cu hramul “Sfantul Apostol Andrei “ (30 noiembrie) ; sat. Berivoi , com. Recea , jud. Brasov , 12 km S de Fagaras ; fondata in sec. XVII , citata in 1748 ; distrusa de generalul Bucow in 1761 ,rectitorita pe vatra fostei manastiri sub Mitropolitul Antonie Plamadeala de credinciosii satelor Berivoi , Copacel si a celor din imprejurimi in 1992 ; biserica pictata in ulei ; paraclis cu hramul “Inaltarea Domnului “ (la 40 zile dupa Pasti) , patru cruci vechi cu inscriptii in chilirica , greu descifrabile .

SCHITUL BERIVOII MICI ,

de calugari , reanfiintat in 1993 , cu hramul “Sfintii 40 de Mucenici “ (9 martie); sat. Berivoi , com Recea , jud. Brasov , 12 km S de Fagaras ; amintit ca manastire in Conscriptia Episcopului Rednic in 1765 (St. Metes, 1936) ; distrus din ordinul generalului Bucow in 1761 ; biserica actuala recladita din lemn pe vatra vechiului schit de credinciosii din satul Berivoi ; schitul apartine Manastirii “Sfantul Apostol Andrei “din Berivoi .

SCHITUL BICAS ,

asezamant monahal figurat cu probalitatea de a lua fiinta in perspectiva ; sat. Bicas , inglobat in satul Valea Florilor , com. Ploscos , jud. Cluj , 18 kn NE de Turda , 49 km SE de Cluj-Napoca ; hram si profil neprecizate.

MANASTIREA BIXAD ,

de calugari , 10 vietuitori , cu hramul “Adormirea Maicii Domnului “ (15 august) si “Sfintii Apostoli Petru si Pavel “ (29 iunie) ; zile de pelerinaj : la sarbatorile Maicii Domnului – 15 august , 8 septembrie , la “Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul “ – 29 august si la 14 septembrie – Ziua Sfintei Cruci ; pelerinajale antreneaza multimi de oameni din satele nordice ale Transilvaniei (M. Vasile) ; com. Bixad , Jud. Satu Mare ; 7 km NV de Negresti-Oas , 55 km NE de Satul Mare , pe DN de Satul Mare – Negresti-Oas – Sighetul Marmatiei ; ctitorita la sfarsitul sec. XVII , cca. 1689 de arhim. Isaia , fost calugar grec ortodox in Manastirea “ Sf. Pavel “ – Athos,terminata in 1700 , pustiita in 1701 cand Isaia “convertit la legea Romei a fost ucis “ (St. Metes, 1936) ; biserica actuala construita din piatra si caramida in 1771 , restaurata intre 1980 si 1978 ; icoana a Maicii Domnului mult venerata de credinciosi .

MANASTIREA BOHOT-BARAOLT ,

de calugarite , 3 vietuitoare , reinfiintata in 1992 , cu hramul “Nasterea Maicii Domnului “ (8 septembrie) ; sat. Bohot , com Beclean , jud. Brasov , 10 km NV de Fagaras , 7 km NV de Baile Rodbav , 37 km SE de Agnita ; citata ca manastire in 1763 (St. Metes) ;distrusa de habsburgi , rectitorita din initiativa Mitropolitului Serafim , pe vatra celei vechi din satul sau natal ; asezamant in curs de organizare .

MANASTIREA BOIERENI,

(Rohita) , de calugari , 4 vietuitori , reanfiintata in 1993 , cu hramul “Acoperamantul Maicii Domnului“ (1 octombrie) ; sat. Boiereni , component al orasului Tg. Lapus , 13 km S de Tg. Lapus si 31 km N de Dej ( prin drumul Magoaja – Caseiu – Dej ) ; citata in sec. XVIII , distrusa de generalul Bucov ; biserica actuala construita ante 1989 , pe locul celei vechi , din lemn , pe temelie de piatra de preotul Emil Man si de credinciosii satului Boiereni ; stavropighie a manastirii Rohia , ctitora a unor case cu paraclis si a chiliilor pentru vietuitori .

MANASTIREA BRANCOVEANU

( Sambata de Sus ) , de calugari , 40 vietuitori , cu hramul “Adormirea Maicii Domnului“ (15 august ) si “ Izvorul Tamaduirii“ ( prima vineri dupa Pasti ) ; comuna Voila , jud. Brasov , 30 km S de Fagaras , 11 km SE de orasul Victoria ; ctitorita de Constanin Brancoveanu pe mosia si sub protectia sa , ante 1701 (St. Mates, 1936) ; inceputa de vornicul Preda Brancoveanu in 1657 si termirata de domnitorul martir (V. Dragut , 1976) ; ocolita de urgia demolatoare a generalului Bucow din 1761 datorita protectiei familiei sale , daramata in 1785 din ordinul guvernului de la Viena , socotita un focar de neanfrant al Ortodoxiei , cu “calugari schismatici“ dupa Rednic , in 1769 ; pastrata inca in 1889 pictura cu arhangheli in marime naturala in altar ; inincercari nereusite de restaurare de calugarita orotdoxa Maria Borsos din Fagaras 1817 ; ramasa in ruina vreme de 140 ani , restaurata si zugravita sub Mitropolitul Nicolaie Balan intre 1927 si1936 ; biserica sfintita in 1946 ; opera de restaurare integrala , de impodobire si readucere la chipul originar al complexului monastic desavarsita sub pastoria Mitropolitului Antonia Plamadeala intre 1986 si 1993 ; arhitectura specific brancoveneasca , ancadramente cu bogata ornamentatie in piatra , picturi murale interioare in fresca in stil postbrancovanesc din anul 1766 , executate de zugravii Ionascu , Pana si Mihai , partial pastrate in naos , sustinuti material de egumenul Visarion si si de boierii brasoveni Nicolaie si Manolache ; biserica si clopotnita din epoca bracoveneasca pictura originara restaurata , biserica resfintita in przenta Patriarhului Constantinopolului , Bartolomeu I , a unor inalti membri ai Bisericii Ortodoxe Romane in 1993 ; paraclis cu hramul “Sfintii Martiri Bracoveni“ (16 august) , incinta si anexe noi ; scoala veche de pictura pe sticla , colectie de peste 500 de icoane vechi , majoritatea pe sticla , fantana “ Izvorul Tamaduirii “ , centru de cultura si de mare rezistenta in pastrarea oranduielilor strabune , cea mai mare , mai puternica si mai temeinic organizata manastire a Ardealului ; arhondaric .

Manastirea Breaza

de calugarite, in curs de populare, reinfiintata in 1991, cu hramul “Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii), zi de pelerinaj; com. Suciu de Sus, jud. Maramures, 20 km E de Tg. Lapus, 58 km N, de Dej (prin ramificatia Caseiu - Magoaja - Rohia - Tg. Lapus), 60 km SE de Baia Maret; biserica din piatra si caramida in constructie din 1989 pe locul fostului schit cladit cu 30 de ani in urma de ierom. Florea Muresan, mort in inchisorile comuniste, rectitorita de sateni si un grup de calugarite.

Manastirea Bucium

de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul, Schimbarea la Fata (6 august); com. Sinca, jud. Brasov,17 km SE de Fagaras; citata documentar in 1737 si cu un preot-calugar, Isaia Tempea din Margineni, in 1748; arsa din ordinul generalului Bucow in 1761; in anul 1737 copia aici “Vietile Sfintilor” ierom. Ambrozie; biserica actuala inceputa in 1990, cladita pe ruinele celei vechi de credinciosii satelor Sercaita, Bucium si altele din imprejurimi; pictura in fresca.

Manastirea Buna Vestire

de calugarite, o vietuitoare, infiintata in 1994, cu hramul "Buna Vestire" (25 martie); sub dealurile Simleului langa orasul Simleul Silvaniei, jud. Salaj, 5 km SE de Simleul Silvaniei, 25 km V de Zalau; biserica de zid bine intretinuta, pictata, deservind comunitatea de credinciosi din Bic; case parasite, usor adaptabile pentru locuit pana la ridicarea chiliilor; asezamant in curs de organizare, sub chivernisirea unei calugarite nascute in zona.

Manastirea Bunesti

de calugarite, infiintata in 1991 cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); com. Bunesti, jud. Brasov,18 km NV de Rupea, 35 km SE de Sighisoara; ctitorita de credinciosii satului Bunesti si din imprejurimi; paraclis si un grup de chilii ridicate dupa 1991; biserica in curs de constructie.

Schitul Calene

de calugarite, 2 vietuitoare, deschis in 1992 cu hramul "Acoperamantul Maicii Domnului" (1 octombrie) fara traditia pelerinajului; localitatea Calene componenta a orasului Cugir, jud. Alba, 8 km E de Cugir, 35 km E de Orastie; asezamant in curs de organizare si de formare a obstii monahale, cu chilii modeste si o biserica mica in constructie.

Schitul Caseiul de Jos

neactivat inca, fara biserica si obste; localizat documentar probabil in com. Caseiu, jud. Cluj, 7 km NV de Dej, 65 km N de Cluj-Napoca; citat ca manastire la 1774 (in jud. Solnoc-Dobaca), cu biserica de lemn, vanduta la sfarsitul sec. XIX si cu un calugar unit (St. Metes, 1936); n-a fost distrusa de generalul Bucow, identificabila in acest caz cu una din cele trei manastiri citate in 1782 in jurul localitatii Chiuesti (manastirea din Dealul Podului); asezamant monahal posibil de organizat in perspectiva.

Manastirea Casiel

(Casiel-Strambu), de calugari.14 vietuitori reinfiintata in 1991, cu hramul "Inaltarea Sfintei Cruci" (14 septembrie), zi de pelerinaj; sat Strambu, com. Chiuesti, jud. Cluj; 28 km NE de Dej; ctitorita in 1765 de nobilul (monahul) Filip Pahomie Georgiu din Strambu (St. Metes, 1936); citata in 1782 printre cele trei manastiri existente aici (doua neunite) sub denumirea "Caseie" spre satul Strambu, singura probabil nedistrusa de generalul Bucow in 1761, caci una se continua in 1785; a doua manastire neunita localizata la "Rogusesti", iar cea unita pe "Valea Keselyului" (Cultura crestina, VIII, nr. 7-8,1919); biserica Casiel arsa si refacuta din lemn in 1923 in arhitectura maramureseana.

Manastirea Cartisoara

de calugarite, 2 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie); citata in 1748 cu un ieromonah si 2 calugari, incendiata in 1761 de trupele generalului Bucow; biserica noua ridicata pe locul "Piscul manastirii", langa ruinele celei vechi, cu ajutorul Sinodului, al Consiliului eparhial si al calugaritelor; obste de maici in formare.

Manastirea Cergau Mic

de calugari, 2 vietuitori, reinfiintata in 1992, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie), fara traditie de pelerinaj; sat Cergau Mic, com. Cergau, jud. Alba,15 km S de Blaj; biserica din zid ctitorita in sec. XVII; asezamant monahal in curs de reconstructie si organizare a obstii.

Schitul Cetatea Coltului

(Cetatii Colt), de calugari, fara obste, reinfiintat in 1991, cu hramul "Tuturor Sfintilor" (26 iunie); sat Suseni, com. Rau de Mori, jud. Hunedoara, 24 km SV de Hateg, 56 km SV de Simeria; ctitorie a vechii familii cneziale Candea, sec. XIV (dupa V. Dragut,1976), sec. XV-XVI (dupa St. Metes, 1936); biserica din piatra bruta, anterioara cetatii, nava fortficata, turn inalt cu alcatuiri defensive, ferestre cu influente gotice tarzii; decoratii cu elemente precrestine, picturi murale din sec. XV atribuite unui mester zugrav din Tara Romaneasca, realizate in cromatica bogata, sub influenta munteana, bine conservate in altar; servea ca paraclis al curtii cneziale (V. Dragut,1976).

Manastirea Ciucea

de calugarite, obste in formare, cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie); com. Ciucea, jud. Cluj, 20 km V de Huedin 70 km V de Cluj Napoca, 83 km E de Oradea; biserica construita in 1775(?) din lemn, in localitatea Galpaia, jud. Salaj, stramutata la Ciucea de poetul Octavian Goga in 1939 si donata Arhiepiscopiei Clujului; pictura pe panza de mesteri necunoscuti; a functionat pana in 1945, inchisa sub comunisti, redeschisa recent; des vizitata de turisti straini.

Manastirea Coroieni

(Gruiul Rotund), de calugari, 3 vietuitori, infiintata in 1991, cu hramul "Sfantul Ilie Proorocul" (20 iulie); com. Coroieni, jud. Maramures, 15 km SV de Tg. Lapus, 36 km NV de Dej, la 1 km de soseaua Dej - Galgau; biserica construita din piatra si caramida, pe dealul Gruiul Rotund intre 1991 si 1993; bine organizata tehnico-edilitar (apa curenta, lumina in chilii).

Manastirea Crisan

(Vaca), de calugari, 8 vietuitori, reinfiintata fn 1991 cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie); com. Ribita, jud. Hunedoara, 10 km N de Brad, 46 km N de Deva; fondata in sec. XVII (I. Balan;1982); citata ca ruina in 1759, recladita dupa, acest an cu sprijinul egumenului Varlaam din Prislop si·protopop Ghiura din Ilia (restaurata, dupa alte surse, in 1759 de Episcopul P.P. Aron, ctitor aici si al unei scoli); citata in Conscriptia lui Rednic din 1765, risipita in timpul revolutiei antiuniate a Sfantului Cuvios Marturisitor Sofronie de la Cioara si parasita in 1772; fiinta in timpul rascoalei lui Horia, Closca si Crisan (1784-1785) (Tit Bud, 1900; St. Metes, 1936; Cultura crestina, VIII, 7-8, 1919); asezamant in curs ds reconstructie si organizare.

Manastirea Dejani

de calugari, 8 vietuitori, cu hramul "Acoperamantul Maicii Domnului" (1 octombrie); sat Dejani, com. Recea, jud. Brasov, 14 km S de Fagaras, 75 km V de Brasov; atestata inainte de 1700, mentionata intr-o Conscriptie din 1748 alaturi de alte 12 manastiri din districtul Fagarasului; distrusa de generalul Bucow in 1761 (St. Metes, 1936); pictura in fresca probabil dinaintea demolarii; biserica actuala rectitorita de credinciosii satului Dejani si din imprejurimi pe vatra celei vechi, cu fundatii inca evidente; paraclis si un altar deschis pentru slujbele de hram si de vara.

Manastirea Dobric

de calugarite, 8 vietuitoare, cu hramul "Sfantul Apostol si Evanghelist Luca" (18 octombrie), zi de pelerinaj la 21 mai - "Sfintii Imparati Constantin si Elena"; com. Caianu Mic, jud: Cluj, 15 km N de Beclean, 25 km NE de Dej; biserica din caramida, amenajata in cladirea daruita de primaria din Caianu Mic in 1992; pictura in ulei realizata de Constantin Bumbu.

Manastirea Dragomiresti

de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfantul Prooroc Ilie" (20 iulie) si "Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie), zile de pelerinaj pe 25 martie - "Izvorul Tamaduirii", 20 iulie si 8 septembrie; com. Dragomiresti, jud. Maramures, 45 km SE de Sighetul Marmatiei, 33 km SV de Viseul de Sus; biserica veche de lemn, cladita in sec. XVIII (1722), mutata la Muzeul de la Herastrau - Bucuresti; biserica noua, a doua, construita ca vatra de manastire in locul numit "Valea Prihodistii" de monahul Pimen Moldovan intre 1926 si 1927, mistuita de foc in 1949; a treia biserica din lemn ridicata la "Arinii Runcului" in vatra satului, prin sarguinta preotului Codrea Nutu si a satenilor intre 1951 si 1957 (Monumente, Cluj-Napoca, 1982); in jurul acestei bisericute se constituie obstea calugareasca (1990), inchegata de ierom. Sofronie Perta din manastirea Toplita; arhitectura si decoratii simple, biserica nepictata; casa cu paraclis cladita in 1993, icoana de lemn din sec. XVII a Maicii Domnului cu Pruncul, descoperita in cenusa incendiului din 1949, considerata facatoare de minuni.

Manastirea Dumbrava

de calugari, obste in curs de constituire, cu hramul "Inaltarea Sfintei Cruci" (14 septembrie); sat Dumbrava, component al orasului Tg. Lapus, jud. Maramures, 4 km NE de Tg. Lapus; biserica din caramida ctitorita de credinciosii satului intre 1991 si 1993, cu sprijinul preotului Ioan Cosma, paroh la biserica din Stoiceni-Dumbrava; pictura in stadiu de executie.

Manastirea Dumbravioara

de calugari, fara obste, infiintat in 1993, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); sat Dumbravioara, com. Ernei, jud. Mures, 14 km N de Tg. Mures,18 km S de Reghin; dependent si administrat de manastirea Toplita (Harghita); in aceste parti Conscriptia Episcopului Rednic arata in 1765 existenta unui schit mic in Valea Cuejdului, asezamant scapat de razbunarea lui Bucow din 1761, consemnat de St. Metes (1936) sub denumirea de manastirea Dumbrava-Lighet, pe Mures, luata cu forta de satenii condusi de popa Mihaila de la uniti.

Schitul Fagetel

fara obste, reinfiintat in 1993, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); com. Frumoasa, jud. Harghita, 12 km NE de Miercurea Ciuc; biserica din caramida, construita in 1905, asezamant cu profil neprecizat, cumparat de Mitropolitul Nicolae Balan in 1928, in curs de organizare si populare.

Manastirea Feleacu

de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); com. Feleacu, jud. Cluj, 8 km S de Cluj-Napoca si 23 km N de Turda; biserica voievodala, episcopala si arhiepiscopala in sec. XV-XVI, astazi lacas de inchinaciune monahala si parohie a satului; construita in jurul anului 1488, pe locul unei modeste biserici de lemn, cu ajutorul material al Voievodului Stefan cel Mare si Sfant, in timpul pastoriei Arhiepiscopului Daniil; zona privilegiata si cu o puternica si omogena comunitate romaneasca in centrul Transilvaniei; arhitectura putin modificata cu structuri specific gotice, portaluri elegante si elemente de factura moldoveneasca; interior cu picturi murale originare din vechea podoaba, pastrate in cateva portrete biblice (de Prooroci), adaptate fidel conceptiilor artistice ortodoxe, cu vagi influente apusene (Monumente, Cluj-Napoca, 1982); vechea manastire Feleacu cladita in veacul al XVI-lea in partea de SE a satului, fiinta inca prin vestigii la inceputul sec. XX, in vatra ei o scoala de pictura din sec. XVIII; de la biserica episcopala provin: manuscrise si carti de mare valoare: "Liturghierul" slavon din 1481, cu frontispicii pictate, "Tetraevangheliarul" din 1488 ferecat in argint (la Biblioteca Centrala din Cluj-Napoca); din manastire: manuscris slavon din sec. XVI, "Faptele Apostolilor" din 1681 (Ibid.).

Schitul Feredeu

de calugari, 7 vietuitori, reinfiintat in 1987, cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie) si "Sfanta Cruce" (14 septembrie), zi de pelerinaj; com. Siria jud. Arad, 37 km NE de Arad, 6 km SE de Siria, pe drum de padure pana la altitudinea de 478 m; ctitorit in sec. XVIII (cca 1705), redeschis in 1931 de preotul Nicolae Ban dupa 226 ani de pustietate, desfiintat in 1958, reinfiintat in 1987-1988 de preotul Ilarion Tausan; pictat in interior si exterior in anii '90.

Schitul Foltea

de calugari, 2 vietuitori, cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie) si "Sfantul Mucenic Oprea din Saliste" (21 octombrie); com. Saliste, jud. Sibiu, 27 km V de Sibiu, 34 km E de Sebes; mic schit de lemn in sec. XVII, denumit "Schitul de la Fantana Foltei"; citat in 1740, distrus de generalul Bucow in 1761, recladit in 1923 de credinciosi salisteni; biserica pictata intre 1988 si 1990 de monahia Apolinaria din Rasinari; aici a trait Sfantul Mucenic Nicolae Oprea din Saliste, capetenia luptatorilor pentru apararea Ortodoxiei, inchis la Kufstein in Tirol, disparut la data si loc necunoscute, praznuit pe 21 octombrie.

Schitul Ghelari

de calugarite, 6 vietuitoare, infiintat in 1993; sat Ghelari, com. suburbana Ghelari a Municipiului Hunedoara, jud. Hunedoara, 12 km SV de Hunedoara; constituit in jurul a doua biserici cu statut de parohie si preot paroh, deopotriva slujitor deservent la ambele asezaminte; biserica veche aferenta schitului cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie), zi de pelerinaj, iar camerele parohiale pentru chilii, monument istoric, de zid, ctitorita in 1770 de groful Gh. Bergvoi; arhitectura traditionala; pictura murala; interioare originare in fresca, executate de zugravul Nicolae in 1770, in altar si in naos restaurate, inlocuite cu pictura noua in pronaos (1986-1988); biserica noua cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie) si "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie), zidita in 1939 de preotul Nerva Florica pictata intre 1960 si 1965, sfintita in 1974; arhitectura stil bizantin, pictura in fresca de Gh. Nitulescu, portal cu "Judecata de Apoi"; sarbatori folclorice, legate de ziua padurii de la sfarsitul lunii august, cu punct de plecare din curtea bisericiimanastire; posibilitati de cazare in jur.

Schitul Gilau

aflat in lista intentiilor arhiepiscopale de infiintare intr-o perspectiva mai indepartata, cu hram si profil neprecizate; com. Gilau, jud. Cluj, 17 km V de Cluj-Napoca, 97 km E de Oradea.

Manastirea Gura Vai

de calugari, 1 vietuitor, reinfiintata in 1992, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august) si "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); com. Recea, jud. Brasov, 13 km S de Fagaras; existenta in sec. XVIII, distrusa de generalul Bucow in 1761, amintita in toponomia locului: "La manastire", "La Paraul manastirii" etc.; biserica noua rectitorita de credinciosii parohiei Gura Vaii si din imprejurimi, pe vatra celei vechi, in curs de constructie.

Manastirea Harba Grosi

de calugari, fara obste, cu hramul "Invierea Domnului" (Pasti); com. suburbana Grosi, Municipiul Baia Mare, jud. Maramures, 8,5 km S de Baia Mare, prin Grosi si 10,5 km prin Ocolis; fondata in sec. XVI, ante 1604 (Ioanichie Balan, 1982), atestata documentar ca manastire ortodoxa la SE de Baia Mare in tinutul "Chioarului" in 1604, distrusa de generalul Bucow in 1761 (St. Metes, 1936); cruce ridicata pe locul viitoarei reconstructii monahale, dupa aprobarea titlului de proprietate, sub
ingrijirea preotului paroh Ioan Coltan din com. Grosi, cu sprijinul eparhial si al credinciosilor din jur.

Schitul Ieud

de calugari, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); com. Ieud, jud. Maramures, 45 km SE de Sighet; prevazut pe lista episcopala a intentiilor de rectitorire in perspectiva; pe locul fostei manastiri cu hramul "Trei Ierarhi: Sfantul Vasile cel Mare, Grigorie Bogoslovul si Ioan Zatoustus"; consemnata pe un penticostar la 1753, distrusa probabil sub austrieci, ruine inca vizibile in 1911, pe locul "La manastire" (St. Metes, 1936).

Schitul Ilva Mare

de calugari, cu obste in formare, infiintat in 1991-1992, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august), zi de pelerinaj; com. Ilva Mare, jud. Bistrita-Nasaud, 42 km E de Nasaud, 43 km V de Vatra Dornei; ctitorit din lemn de rasinoase in 1991-1992 de monahul Daniil Ureche si credinciosii satului; biserica nepictata.

Manastirea Izbuc

de calugari, 5 vietuitori; sat Ponoarele, com. Carpinet, jud. Bihor, 15 km S de Vascau (prin ramificatia din dreapta la 2 km de Vascau, din DE Oradea-Beius-Deva: 190 km); biserica mare cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), zi de pelerinaj; piatra fundamentala pusa de Roman, Episcopul Oradei, cladita de arhim. Atanasie Popescu si obstea monahala intre 1928 si 1930; biserica de lemn - paraclis cu hramul "Izvorul Tamaduirii" (prima vineri dupa Pasti), zi de pelerinaj; datata din sec. XVIII, stramutata din alta parte de ierom. Ioanichie Popescu; ambele biserici pictate intre 1969 si 1972; in preajma "Izvorul Izbuc", curs intermitent la 15-30 minute, cu ape tamaduitoare, folosite din 1860; paraclis nou din piatra in constructie din 1989; muzeu in formare cu obiecte de arta veche bisericeasca; arhondaric pentru pelerini.

Schitul Jina

de calugarite, 2 vietuitoare, com. Jina, jud. Sibiu, 50 km V de Sibiu si 37 km S de Sebes, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august); infiintat in 1993; biserica de lemn, ctitorita de credinciosii din Jina; asezamant in curs de dezvoltare si organizare a obstii monahale.

Manastirea Lupsa

de calugari, un vietuitor, reinfiintata in 1992, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie), zi de pelerinaj pe 14 septembrie la "Inaltarea Sfintei Cruci"; com. Lupsa, jud. Alba, 16 km E de Campeni, 70 km SV de Turda; biserica din lemn ctitorita in 1429 de familia Candea de Lupsa, cu atributii importante cultural-administrative in districtul romanesc de la obarsia Ariesului (Ioana Cristache-Panait, 1987); arhitectura "in forma tipic de nava gotica" neafectata de demolarile generalului Bucow, armonios proportionata, modificata la renovarile din 1694 cand, din nou zugravita, se inlatura pictura originara; pereti interiori si exteriori tencuiti, ancadramente originare de la intrari inlaturate in 1865, asezamant gazda a scolii romanesti "veacuri de-a randul", cu atelier de pictura cu zugravi recunoscuti in "pastrarea traditiei artei postbrancovenesti" promovata pana in satele Banatului (Ioana Cristache-Panait, 1987); icoane imparatesti de la mijlocul sec. XVIII, bogat decorate floral pe rame; este cea mai veche biserica de lemn din Transilvania pastrata in tara noastra, cu rol activ in raspandirea cartilor de cult sosite de peste Carpati in satele motilor; citata in documente ca "per antiquum monasterium" (St. Metes, 1936).

Schitul Maica Domnului

de calugari, cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor" (26 iunie), infiintat in 1992, inchinat sarbatorilor Maicii Domnului, cu pelerinaje in zilele corespunzatoare; com. Botiza, jud. Maramures, 54 km SE de Sighetul Marmatiei; biserica din caramida si lemn, construita incepand cu anul 1993 sub indrumarea preotului paroh, econom stavrofor Isidor Berbecaru; biserica nepictata; obste in curs de formare.

Schitul Manastirea Doamnei

(de la "Paraul Doamnei"), de calugari, cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" (21 noiembrie), zi de pelerinaj pe 8 septembrie; localitatea Moglanesti, componenta a orasului Toplita, 3 km SE de Toplita, 37 km N de Gheorghieni, 71 km E de Reghin, 103 km E de Tg. Mures; biserica de lemn datata din sec. XVII (cca 1658), atribuita de traditie Doamnei Safta, sotia domnitorului moldovean Gheorghe Stefan, pe atunci pribegi pe aceste meleaguri, sau sotiei unui boier din vremea lui Mihai Viteazul; biserica schitului cu picturi din 1747 de Andrei ot Sonfalu, azi Cornesti-Mures (Ioana Cristache, 1987); este un simbol al relatiilor istorice si spirituale dintre provinciile romanesti, cu arhitectura "timpurie a bastinasului transilvan", vatra cu traitori mesteri in cioplitul lemnului, dascali si carturari, patrioti implicati in miscarea condusa de Sfantul Cuvios Marturisitor Sofronie de la Cioara, pentru apararea Ortodoxiei; biserica pictata pe panza in 1981 de Maria Popa, icoane imparatesti datate 1745 si atribuite zugravului Andrei (Ioana Cristache-Panait, 1987), aflate in colectia manastirii Toplita, al carei metoc este.

Manastirea Marcus

de calugarite, 3 vietuitoare, cu hramul "Duminica Sfintilor Romani" (3 iulie); com. Dobarlau, jud. Covasna, 27 km NE de Brasov, 20 km NV de Intorsura Buzaului; biserica noua in constructie sub acoperis, cu un proiect de pictura in fresca si 10 chilii; ctitorie a credinciosilor din satul Marcus si din imprejurimi; altar inchis din lemn pentru slujbele curente; trei incaperi pentru maicute, in stadiul actual.

Manastirea Marius

de calugari, 7 vietuitori, infiintata in 1993, cu hramul "Izvorul Tamaduirii" (in prima vineri dupa Pasti), zi de pelerinaj; sat Marius, com. Valea Vinului, jud. Maramures, 42 km SE de Satu Mare si 47 km V de Baia Mare; biserica de lemn, pe temelii de piatra, nepictata, ctitorie a credinciosilor locului; asezamant in curs de dezvoltare.

Manastirea Moisei

de calugari, 5 vietuitori, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), zi de pelerinaj cu veche traditie, pana in Moldova; com. Moisei, jud. Maramures, 13 km SE de Viseul de Sus, 10 km V de Borsa, pe DN Sighet-Borsa-Prislop-Vatra Dornei (171 km); mica biserica de lemn datand din sec. XIV la poalele muntelui Pietrosu Rodnei (Monumente, Cluj-Napoca, 1982); atribuita de traditie lui Moise Coman, ridicata in amintirea fiului sau, monahul Grigore in 1672; manastirea citata documentar in 1637 ca rezidenta a Episcopului Dumitru Pop; biserica actuala de lemn, cladita de Mitropolitul Ardealului, Sfantul Ierarh Sava Brancovici, sfintita in 1672, cand se pun temeliile vietii manastiresti (ACMI, Transilvania, IV, 1938), ca metoc al manastirii Putna, in prezenta delegatilor din Moldova, aducatori de carti si daruri, dovada a legaturilor cu manastirile bucovinene; la 1682 egumenul Timotei Brasoveanu demonstrand relatii si cu Brasovul; arhitectura nu e de tip maramuresan, de proportii reduse, turn scurt, clopotnita deasupra pronaosului; picturi murale vechi dupa 1650, finisate partial la sfintirea din 1672, cu fragmente aratand parietal si pe bolti, colorit viu; decoratii bogate, iconostas cu motive baroce; centru de pictura infiintat de Episcopul Dumitru Pop la inceputul sec. XVII, cu icoane executate in stil postbizantin traditional si arta renascentista (V. Dragut, 1976; Monumente, Cluj-Napoca, 1982); biserica noua din zid, construita intre 1910 si 1911, stil neoclasic, pictura numai pe iconostas, portal cu coloane pe fatada vestica, colectie de icoane vechi in stil bizantin: icoana Sfantului Nicolae daruita la 1755, Adormirea Maicii Domnului; carti vechi, dovedind legaturi cu Tara Romaneasca si Moldova, cu Brasovul etc.; atelier de pictura icoane.

Manastirea Muncelu-Dealul Sesii

de calugarite, 3 vietuitoare, infiintata in 1993, cu hramul "Acoperamantul Maicii Domnului" (1 octombrie); sat Muncelu, com. Baia de Aries, jud. Alba, 22 km E de Campeni, 45 km SV de Turda; biserica de lemn construita in 1991, asezamant monahal in curs de organizare.

Manastirea Nicula

de calugari, 20 de vietuitori, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), zi de pelerinaj si pe 8 septembrie; com. Fizesu Gherlii, jud. Cluj, 5 km SE de Gherla, 54 km NE de Cluj; biserica de lemn citata in 1552, incendiata in 1602 (Monumente, Cluj-Napoca, 1982); fiinta ca asezamant in 1659 si in 1695, data certa a refondarii lui din lemn de pustnicul Nicolae, ajutat de credinciosi; mistuita de flacari in 1973 inclusiv cu clopotul inscris cu data 1696; biserica actuala din barne de stejar, datata din 1770, stramutata din satul Top-Bistrita-Nasaud; infatisare arhitecturala in stil traditional maramuresean, cu turn-clopotnita deasupra pronaosului, la intrare usciori impodobita cu frumoase rozete incizate (Monumente, Cluj-Napoca, 1982); centru reputat de iconari pe sticla in
sec. XVIII; muzeu cu icoane pe lemn si sticla, adapostind renumita icoana "Hodighitria a Maicii Domnului cu Pruncul", facatoare de minuni, opera a zugravului Luca din Iclodul Mare, executata in 1681, daruita manastirii de nobilul roman Ioan Cupsa din Nicula, cunoscuta in toata lumea prin
"lacrimarea" dintre 15 februarie -12 martie 1699, reprodusa pentru prima data in 1713 de Sigismund Kornis, guvernatorul Ardealului, dupa originalul rapit si adus cu forta la castelul sau din satul Benedic (Monumente, Cluj-Napoca, 1982); s-au facut multe copii dupa ea; obiecte de arta veche, carti de cult; arhondaric.

Manastirea Nuseni

de calugari, 2 vietuitori, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie); asezamant monastic in constructie si organizare, inceput in 1991 pe pamantul si langa castelul proprietate a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, com. Nuseni, jud. Bistrita-Nasaud, 10 km S de Beclean, 35 km E de Dej.

Manastirea Oasa

de calugarite, 20 de vietuitoare, reinfiintata in 1992, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), zi de pelerinaj; com. Sugag, 70 km S de Sebes, 57 km NE de Petrosani; biserica de lemn ctitorita de scriitorul Mihail Sadoveanu, stramutata pe vatra actuala in 1983 cand au inceput lucrarile barajului de acumulare Oasa de pe raul Sebes; biserica pictata in fresca intre 1987 si 1988.

Schitul Orlat

de calugari, 2 vietuitori, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); com. Orlat, jud. Sibiu, 15 km SV de Sibiu; biserica in curs de constructie; paraclis cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), paraclis in cadrul metocului din sat, cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie); doua corpuri de chilii.

Manastirea Parva-Rebra

de calugari, 18 vietuitori, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie); com. Parva, jud. Bistrita-Nasaud, 23 km NE de Nasaud 45 km NE de Bistrita; infiintata in 1993, cu calugari in parte de la manastirea Turnu, jud. Valcea; pravila practicata ca la manastirea Frasinei - Valcea sihastrie a Transilvaniei: utrenie continuata cu Liturghie, promovata si de ucenicii duhovnicului Cleopa veniti de la Sihastria - Neamt.

Schitul Paltinis

de calugari, 3 vietuitori, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august); statiunea Paltinis, localitate componenta a Municipiului Sibiu, 32 km SV de Sibiu; biserica din lemn, ctitorita de Mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan, dupa 1930; pictura recenta, casa de odihna cu circuit eclesiastic; mormantul filosofului si omului de cultura Constantin Noica.

Manastirea Patrangeni

de calugarite, 2 vietuitoare, reinfiintata in 1991, cu hramul "Buna Vestire" (15 august); satul Patrangeni component al orasului Zlatna, 32 km V de Alba lulia, 33 km SE de Abrud, 2 km E de Zlatna; citata documentar intre anii 1761 si 1767, sub denumirea de "Manastirea Bulzu", din catunul cu acelasi nume, satul Patrangeni de langa Zlatna; loc de refugiu al monahilor luptatori antiuniati, precum calugarul Teodosie, fugit din manastirea Plosca (Teliucul de Sus) (N. Iorga, apud St. Metes, 1936), ascuns aici in cursul anilor 1761-1767, fiind considerat "spion" si urmarit de Episcopul D. Novacovici in anul 1767; biserica actuala in constructie din 27 iulie 1993, sub indrumarea Episcopului de Alba, Andrei Andreicut, cu ajutorul credinciosilor si al centrului eparhial.

Manastirea Perii (Ucraina)

fosta de calugari, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); localitatea Apsa Mica, pe malul drept al Tisei; ctitorie ante 1391 atribuita lui Sas Voda, Balc Voda si Drag Voda, fiii lui Dragos Voda; inchinata Patriarhiei din Constantinopol, ca stavropighie din 1391, cu egumen "exarh patriarhal" intarit cu atributii episcopale, exceptand sfintirea preotilor, peste o buna parte a Maramuresului; important centru de cultura romaneasca, distrus de calvini in sec. XVII, caruia ii datoram "cele mai vechi monumente de limba romaneasca pastrate pana astazi", carti bisericesti (probabil "Psaltirea Scheiana", "Apostolul", "Evanghelia"), produse intre 1500 si 1520 (St. Metes, 1936); sediul initial in care a rezidat Sfantal Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures, intemnitat in cetatea Hust, eliberat in 1705, revenit ca Episcop al Maramuresului dupa ani de temnita grea sub habsburgi, ca pilduitor aparator al Ortodoxiei, praznuit pe 24 aprilie.

Schitul Piatra Fantanele

de calugari, reinfiintat in 1991, cu hramul "Sfantul Prooroc Ilie" (20 iulie), zi de pelerinaj; com. Chinza, jud. Bistrita-Nasaud, 15 km SV de Nasaud si 75 km E de Cluj-Napoca; ctitorit din lemn de brad de credinciosi, din indemnul credinciosului Vasile Lazurca, indrumati de preotul C-tin Flamand in anul 1928; biserica pictata, arhitectura in stil bizantin (Monumente, Cluj-Napoca, 1982).

Schitul Posaga

(Izvorul Posaga), de calugari, 3 vietuitori, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), zi de pelerinaj pe 6 august; com. Posaga, jud. Alba, 43 km SV de Turda si 50 km E de Campeni; biserica de lemn cladita in 1935 de preotul Alexandru Rujdea si de calugari; biserica pictata in fresca de pictorul Carol Gross; casa de locuit, pe pereti cu figurile domnitorilor romani, de la Drept Credinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant pana la Mihai Viteazul; arhondaric modest pentru pelerini.

Manastirea Prilog

de calugari, obste in formare, cu hramul "Maica Domnului Portarita"; sat. Prilog, com. Orasul Nou, jud. Satu Mare, 37 km E de Satu Mare, 42 km NV de Baia Mare (prin Seini si Orasul Nou); asezamant in constructie din 1991, pe temelii de piatra pentru chilii si clopotnita; biserica va fi construita in perspectiva imediata, in aceleasi conditii tehnice, sub purtarea de grija a diaconului Gheorghe Babut.

Manastirea Prislop

de calugarite, 28 de vietuitoare, cu hramul "Sfantul Evanghelist Ioan" (26 septembrie), sarbatorit cu pelerinaj pe 14 septembrie; satul Silvasu de Sus, localitate componenta a orasului Hateg, 14 km NV de Hateg si 19 km S de Hunedoara; ctitorie atribuita de traditie Cuviosului Nicodim de la Tismana (1404-1405) (V. Dragut, 1976) sau ucenicilor lui, sprijinit material de Mircea cel Batran si de romanii din Tara Hateg; reconstruita din piatra de Domnita Zamfira, fiica lui Moise Voda, in anul 1564; arhitectura cu structuri asemanatoare bolnitei de la manastirea Cozia, cu adaugiri dupa incendierea ei de catre generalul Bucow, in 1762; picturi murale interioare in fresca din anul 1759, realizate de mesterii Simion si Nicolae ot Pitesti, cu fragmente originare conservate pana astazi; scoala de cultura bisericeasca din a doua jumatate a sec. al XVI-lea, resedinta a Episcopilor de Silvas in sec. al XVI-lea; icoana aurita a Maicii Domnului, dar al Domnitei Zamfira, inmormantata aici (1580), cu stema Tarii Romanesti pe lespedea funerara; lacas de nevointe si pustnicie in pestera de aproape a Cuviosului Ioan de la Prislop; din Silvasul de Sus, prima jumatate a sec. al XV-lea, praznuit pe 13 septembrie.

Manastirea Ramet

de calugarite, 80 de vietuitoare, cu hramul "Izvorul Tamaduirii" (prima vineri dupa Pasti) si "Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet" (30 iunie), zile de pelerinaj pe 29 iunie si pe 30 iunie; com. Ramet, jud. Alba,18 km NV de Teius si 34 km NV de Alba Iulia; ctitorita din piatra, dupa traditie in sec. XI sau XII (1103), catre sfarsitul sec. al XIV-lea (dupa V. Dragut); anul 1377, inscris pe inscriptia de pe al doilea strat din cele 7 straturi picturale, este prima atestare a monumentului, ca si a numelui intaiului Arhiepiscop cunoscut din Transilvania, Ghelasie, alaturi de numele pictorului Mihu de la Crisul Alb; distrusa de mai multe ori; de generalul Bucow in 1762, de armata austriaca in 1785, si tot de atatea ori desfiintata si reinfiintata ca functie, biserica intruchipeaza forma arhitecturala originara, unica prin boltirile interioare si discrepanta dintre corpul ei, redus ca proportii, si turnul-clopotnita mult mai inalt pe pronaos si cu creneluri spre Valea Manastirii; iconostas din zid cu doua usi, picturi murale interioare in sapte straturi, primul din 1300, ultimul din 1809, cronologic delimitate de pictorul C. Boambes (1987-1988), remarcabile prin cele datorate zugravului Mihul de la Crisul Alb (1483), si prin cele executate in stil postbrancovenesc in anul 1741 (al treilea strat) de echipa de zugravi a lui Grigore Ranita (V. Dragut, 1976; Mihai Vlasie,1992); chilii-scoala ale satului ante 1762, prima in jud. Alba; cladire cu paraclis din anul 1940; biserica noua, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie), construita intre anii 1982 si 1992, sintetizand stilurile arhitectonice specifice marilor provincii romanesti; paraclis cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august); muzeu de carte veche, colectii de icoane pe lemn si stica; ateliere de covoare, scoarte; aici s-a induhovnicit ca egumen Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet, praznuit pe 24 aprilie; parti din moastele sfantului pastrate pe la credinciosi; Cheile Rametului in amonte de manastire; arhondaric.

Schitul Rebrisoara

vatra monahala veche, fara biserica si fara obste, in prezent figureaza pe lista intentiilor arhiepiscopale de reinfiintare in perspectiva mai indepartata; com. Rebrisoara, jud. Bistrita-Nasaud, 3 km N de Nasaud si 25 km N de Bistrita; an si ctitori necunoscuti; databil din sec. XVII, ca schit, citat ca manastire sub numele de "Rebra Mica" in anul 1767, de Episcopul At. Rednic (St. Metes, 1936), cu un preot de mir, disparuta in sec. XVIII.

Manastirea Recea

de calugarite, 24 vietuitoare, infiintata in 1992, cu hramul "Sfintii Ierarhi Martiri Ilie Iorest si Sava", Mitropoliti ai Transilvaniei (24 aprilie); satul Recea, com. Ungheni, jud. Mures,15 km SV de Tg. Mures, 60 km E de Turda; biserica construita in 1983-1984, pictura din anii '80; paraclis cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie), zi de pelerinaj; arhondaric.

Manastirea Rohia

de calugari, 20 vietuitori, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", zi de mare pelerinaj; satul Rohia, component al orasului Tg. Lapus, 7 km S de Tg. Lapus si 57 km N de Dej, cu acces pe soseaua nemodernizata de peste culmea Magoaja; ctitorie a preotului paroh Nicolae Gherman, sprijinit de localnici (1923-1927), sfintita cu fast de Episcopul Nicolae Ivan; paraclis cu arhitectura originara; muzeu cu icoane pe sticla si lemn din sec. XVIII-XIX, biblioteca cu 250.000 volume; "Casa Poetului", ultima resedinta a monahului si omului de aleasa cultura, Nicolae Steinhardt - Delarohia; centru deosebit de viata monahala si spirituala, adevarat Sion romanesc in "Dealul Viilor"-Rohia; atelier de sculptura; arhondaric.

Manastirea Salva

de calugarite, obste in formare, cu hramul "Izvorul Tamaduirii" (prima vineri dupa Pasti); com. Salva, jud. Bistrita-Nasaud, 5 km V de Nasaud, 27 km SV de Bistrita, 50 km NE de Dej; asezamantul infiintat pe locul daruit Arhiepiscopiei Clujului de o credincioasa din localitate; cuprinde o biserica-paraclis cladita in 5 saptamani, tarnosita in luna iulie 1994, in prezenta a 50.000 de credinciosi; chilii in constructie.

Manastirea Sapanta

de calugari, infiintata in 1993, cu hramul "Sfantul Iosif Marturisitorul din Maramures" (24 aprilie); com. Sapanta, jud. Maramures, 37 km V de Sighetul Marmatiei si 83 km de Baia Mare; biserica ctitorita de credinciosii satului; in curs de constructie.

Manastirea Sanmartin

de calugari, 1 vietuitor, reinfiintata in 1992, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), zi de mare pelerinaj, aduna credinciosi din toata Campia Transilvaniei, si "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); com. Raciu, jud. Mures, 32 km V de Reghin, 33 km N de Tg. Mures; biserica de lemn databila din sec. al XVII-lea, dupa insemnele unor bunuri patrimoniale (Ioana Cristache-Panait, 1987); citata documentar, cu un calugar, in 1765, desfiintata in 1782, fara vietuitori in 1902 (St. Metes, 1936); readusa la forma originara prin reconstructia din 1977; arhitectura de mici proportii, plan dreptunghiular, bolta interioara inlocuita printr-un tavan drept purtand deasupra clopotnita pe pronaos, sub forma de leagan pe naos si tronconica in altar; montanti noi cu motive florale la intrare; aghiazmatar cu trei turle din 1860; biserica noua de zid in constructie; icoane din sec. XVII-XVIII printre care si a "Mariei Imparateasa cu Pruncul Iisus" din 1865.

Manastirea Scarisoara Noua

de calugari 3 vietuitori, cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul" (7 ianuarie); com. Piscolt, jud. Satu Mare, 28 km SV de Carei, 26 km N de Valea lui Mihai si 62 km SV de Satu Mare (prin DN Oradea-Satu Mare); biserica va fi din caramida - anexe in constructie din 1991: cladire cu paraclis, construite de satenii locali, moti colonizati in anul 1924, si din alte sate, sub indrumarea staretului, ierom. Veniamin Pop; cel mai vestic asezamant monahal din tara.

Schitul Schimbarea la Fata

de calugari, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august); Municipiul Baia Mare, 68 km SE de Satu Mare (prin Livada-Seini), 31 km NE de Carei, 65 km SV de Sighetul Marmatiei; asezamant in constructie.

Manastirea Schimbarea la Fata

de calugarite, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august); fondata in 1991 in incinta leaganului de copii, Municipiul Sibiu.

Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul

de calugari, 4 vietuitori, reinfiintata ante 1989, cu hramul "Sfantul Ierarh Nicolae" (6 decembrie), pe 24 iunie pelerinaj; Municipiul Alba Iulia, jud. Alba, 2 km V de Alba Iulia; ctitorita sub Dealul "Podei", la intrarea in Valea Ticheriu, in anul 1929 de Episcopul Ioan Stroia; biserica-paraclis, integrata intr-un imobil, sfintita in anul 1937; biserica de lemn, construita in 1768 si stramutata din satul Acmar, jud. Alba, in 1984; necropola episcopala: Episcopii Ioan Stroia, Policarp Morusca si Veniamin Nistor; metoc al Episcopiei Alba Iulia din 1974.

Manastirea Sfintei Cruci

calugarite, 11 vietuitoare, infiintata in 1993, cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" (14 octombrie); 4 km E in suburbia Oradei; biserica de lemn, asezamant in constructie si organizare.

Schitul Sibiel

de calugarite, 4 vietuitoare, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie); sat Sibiel, com. Saliste, jud. Sibiu, 22 km V de Sibiu; construit probabil in a doua jumatate a sec. al XVII-lea; la 1716 se copia aici "Triodul" de catre ierom. Varlaam, iscusit caligraf si miniaturist, originar din Moldova (St. Metes, 1936); supravietuieste demolarii propuse in 1786; prapor zugravit pentru schit in 1792, de Vasile Muntean din Saliste; biserica noua si casa cu etaj pentru chilii in curs de constructie; paraclis pentru pravila bisericeasca amenajat intr-una din chiliile vechi din sec. XVIII; vatra de aparare a Ortodoxiei prin "Sfintii Preoti Marturisitori Moise Macenic din Sibiel","Ioan din Gales" - Saliste si "Sfantul Mucenic Oprea din Saliste", intemnitati si disparuti in inchisoarea Kufstein - Tirol, toti trei praznuiti pe 21 octombrie.

Manastirea Soporul de Campie

de calugari, obste in formare (2 vietuitori), cu calugari provenind de la manastirea Nicula, reinfiintata in 1993, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); satul Soporul de Campie, com. Frata, jud. Cluj, 44 km NE de Turda si 75 km E de Cluj-Napoca; biserica din zid si anexele monahale, functionale din primavara anului 1994, cladite de Arhiepiscopie cu ajutorul credinciosilor, pe locul in care se mai pastreaza inca vie in amintirea lor existenta unei vechi manastiri.

Schitul Statiunea Izvoare

de calugari, fara obste, cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" (29 august); 22 km NE de Baia Mare, 49 km SV de Sighetul Marmatiei; biserica de lemn, pe temelie de piatra, in constructie, in anul 1993, sub indrumarea preotului Borca Vasile si a inginerului Micu Ioan.

Manastirea Stana de Vale

de calugari, 1 vietuitor, reinfiintata in 1993, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie); com. Budureasa, jud. Bihor, 25 km E de Beius, 43 km S de Bucea (legatura cu DE Cluj-Napoca - Oradea, ramificatie la Bucea); ctitorita in 1922.

Manastirea Stramba

de calugari, 4 vietuitori, reinfiintata in 1993, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), zi de pelerinaj; satul Stupini, com. Hida jud. Salaj, 7 km de Stupini, 34 km S de Jibou (inclusiv ramificatia din DN Jibou-Cluj-Napoca); astazi exista o biserica in stare de folosire, cu slujbe la praznice, pictata si electrificata, cu anexe gospodaresti; o casa nefolosita, cedata de proprietar; biserica, probabil indentificabila cu cea descrisa de St. Metes (1936), "pe pamantul Manastirii, numit Stramba", databila din anii 1470-1480, aflata in disputa intre credinciosii ortodocsi si calugarii uniti; alungati de cetatenii satului San-Petru, "vecini cu Fizesu", in vremea miscarii antiuniate a Sfantului Cuvios Martir Sofronie de la Cioara; citata cu 2 calugari uniti, in 1765, in Conscriptia Episcopului Rednic, pe atunci cu o scoala de cantori sau preoti, pana in 1848, de pe atunci cu traditie de pelerinaj (St. Metes, 1936); focar de cultura romaneasca traditionala, cu una din scolile romanesti dupa 1600.

Schitul Strungari

de calugarite, infiintat in 1990, cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul" (7 ianuarie); satul Strungari, com. Pianu, jud. Alba, 14 km SV de Sebes si 28 km SV de Alba Iulia; servicii religioase savarsite intr-o incapere anume amenajata; biserica in constructie in perspectiva.

Schitul Sub Piatra

de calugarite, 2 vietuitoare, reinfiintat in 1992; cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" (14 octombrie); com. Salcina, jud. Alba, 48 km SV de Turda si 46 km E de Campeni; biserica de lemn, brad in pereti, stejar in temelii, ridicata intre 1797 si 1798 (ante 1723 dupa consemnari pe carti) in "Valea Ocacestilor"; exterior cu cioplituri in lemn si motive traforate; clopotnita scunda, deasupra pronaosului; interior cu pictura originara acoperita cu var; fragmente din decorul pictural (sec. XIX) pe latura de nord, langa altar; icoane din sec. XVIII, cu pretioasa "Deisis", realizata in curat spirit brancovenesc (Ioana Cristache-Panait, 1987).

Manastirea Suciu de Sus

de calugarite, infiintata in 1993, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); com. Suciu de Sus, jud. Maramures, 70 km SE de Baia Mare, 20 km E de Tg. Lapus si 58 km N de Dej (prin ramificatia Gaseiu-Magura-Rohia-Tg. Lapus); asezamant in curs de organizare si constructie.

Manastirea Toplita

de calugari, 10 vietuitori, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie), zi de mare pelerinaj; oras Toplita, 37 km N de Gheorghieni, 71 km E de Reghin si 103 km E de Tg. Mures; ctitorie a Patriarhului Miron Cristea; biserica de lemn, inaltata in satul Stanceni-Mures de preotul Gh. Ujica si fiii sai in anul 1847, stramutata si asezata in anul 1910 "in glia stramoseasca", sfintita in 21 octombrie 1928 (Ioana Cristache-Panait, 1987); arhitectura in stil ilustrand relatiile dintre Ardeal si Moldova, transmise prin elemente structurale specifice bisericilor de lemn de pe Valea Bistritei din Moldova, create de mesteri moldoveni; pictura veche, pe panza, realizata in 1847, atribuita pictorului Grigorie de la Targul Petrii (Ibid.), inlocuita cu una noua, in stil bizantin, opera pictorului Dimitrie Belizarie din anul 1928; bogate sculpturi pe arcade, pilastri, in interior si cadrul de la intrare; tampla monumentala (noua), sculptata si pictata; muzeu cu vechi icoane imparatesti si tampla originara (1847), carte veche si obiecte de cult; arhondaric.

Schitul Tet

de calugarite, 2 vietuitoare, reinfiintat in 1990, cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); com. Sugag, jud. Alba, 25 km S de Sebes, 42 km S de Alba Iulia; ctitorit de monahul Ghenadie Marciu, in anul 1955.

Manastirea Vad

azi in ruina, figurata pe lista intentiilor arhiepiscopale de rectitorire in perspectiva; com. Vad, jud. Cluj, 13 km NV de Dej, 71 km N de Cluj-Napoca; centru manastiresc fondat, dupa unii istorici, in epoca nobililor maramureseni, Balita si Drag; sediul Episcopatului Ortodox al Vadului si Feleacului, inca din 1523 (V. Dragut, 1976), pe langa biserica din Vad, ctitorita de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant, in tinutul cetatii Ciceu, cu 59 de sate romanesti, la sfarsitul sec. al XV-lea; Episcopat Ortodox infloritor sub Petru Rares, considerat ctitor al asezamantului de la Vad, cu o dainuire de 150 de ani, cu 10 Episcopi rezidenti, sfintiti la Suceava, numiti de Mitropolia Moldovei, sustinuti material de domnitorii moldoveni; desfiintata in sec. al XVII-lea, ultimul Episcop Eftimie (1623-1627); manastirea Vad, cu o scoala din sec. al XVI-lea in chiliile ei, constituie un simbol al legaturilor din totdeauna ale Transilvaniei cu Moldova, reale si vii pana la inceputul sec. al XVIII-lea (Monumente, Cluj-Napoca, 1982).

Schitul de la Valea Caselor

fara obste deocamdata, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august); com. Turnu Rosu, jud. Sibiu, 13 km SV de Avrig si 25 km SE de Sibiu; citat in anul 1747 ca manastire asezata "pe Valea Caselor in Curechiuri", denumita initial "Porcesti"; puternic centru de agitatie contra unirii cu Roma; motiv pentru Episcopul rutean unit, Mihail Olsavszky de Muncaciu, in anul 1747, ca monahii "din manastirea Porcesti sa fie scosi din tara" (St. Metes, 1936); biserica de mici proportii din sec. al XVIII-lea, pictata in 1990; corp de cladiri cu 10 chilii in curs de finisare; biserica satului Turnu Rosu (Porcesti), ctitorita de Matei Basarab in 1653, simbol al legaturilor de neam de la nord si sud de Carpati; cu fatade exterioare repictate in 1750 de Oprea Mihail Craciun, format la scoala de zugravi de peste munti (Ioana Cristache-Panait, 1987).

Schitul Valea Hartibaciului

de calugarite, o vietuitoare, infiintat in 1990, cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie); com. Novaci, jud. Sibiu, 38 km E de Sibiu si 39 km SV de Agnita (prin Altina-Barghis); altar deschis pentru slujbele de hram si de vara; in proiect construirea bisericii, pe piatra fundamentala pusa in 1990 si a cladirilor-rezidenta.

Schitul Valea Scradei

de calugari; obste in formare, cu hramul "Inaltarea Sfintei Cruci" (14 septembrie); orasul Viseul de Sus, 4 km SE de Viseul de Sus; citat ca manastire pe "locul numit Valea Scradei" cu biserica de lemn, stramutata de sateni, in anul 1762, de pe locul amintit si astazi "la Manastire", aflat in hotarele, pe atunci, comunei Viseul de Sus (St. Metes, 1936); schit de sihastrie in sec. XV-XVI; biserica noua din lemn pe temelii de piatra, ctitorita in anul 1993 de preotul paroh Vasile Lutsiz; pictura in fresca, chilii pentru vietuitori.

Manastirea Valeni

de calugarite, 3 vietuitoare, infiintata in 1992, cu hramul "Nasterea Domnului" (25 decembrie); sat Valeni, com. Calinesti, jud. Maramures, 26 km S de Sighetul Marmatiei (prin Ocna Sugatag) si 25 km pe Valea Izei (prin Barsana); ctitorita prin purtarea de grija a preotului paroh din Poienele Izei, Pop Ioan; altar ridicat in 1993 pentru slujbe de sarbatori; biserica de lemn pe temelie de piatra, in constructie, inchinata Eroilor Revolutiei din decembrie 1989.

Manastirea Voievozi

de calugarite, fara obste, reinfiintata in 1993, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); sat Voievozi, com. Popesti, jud. Bihor, 24 km S de Marghita, 36 km N de Alesd; biserica de lemn, stramutata din unul din satele comunei Brusturi - Bihor, reasezata langa sau pe temeliile unei vechi constructii bisericesti monahale datata de arheologul Radu Popa de pe la 1350; apartinatoare de manastirea Peri (Ucraina); toate satele din jur - sase la numar - locuite numai de crestini ortodocsi, dupa traditie urmasi partiali ai romanilor fugiti din partile Transilvaniei voievodale din nord; de aici si denumirea de "Voievozi" a satului.

CATEDRALA MITROPOLITANA ORTODOXA ROMANA - TIMISOARA

Cu hramul “Sfintii Mari Ierarhi: Vasile, Grigorie si Ioan” (30 ianuarie); Municipiul Timisoara, jud.Timis, 50 km S de Arad, 60 km NV de Lugoj, 34 km SE de Jimbolia; construita intre anii 1936 si 1945, tarnosita in 1946 in prezenta Patriarhului Nicodim; biserica monumentala, unul dintre cele mai mari si mai frumoase lacasuri de inchinaciune ortodoxa din tara, ridicata dupa proiectul arhitectului I.Traianescu, in stil bizantin, cu elemente inspirate dupa modelul bisericilor moldovenesti, ctitorite de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant, la alte proportii (1500 mp suprafata cladita, 83,7 m inaltime la nivelul turlei principale) fatade din caramida aparenta rosie si galbena imbinata cu discuri smaltuire si firide pictate; interior cu bogate picturi murale in fresca, executate de pictorul Anastasie Demian, cu coloane laterale, impresionant prin luminozitatea perfecta (16 ferestre (16 ferestre la cupola mare, 32 ferestre laterale), cromatica armonioasa a frescelor; capacitatea de a cuprinde 5000 de credinciosi la slujbe, adaposteste in pronaos racla cu moastele Sfantului Ierarh Iosif cel Nou de Partos (+1656), fost mitropolit al Timisoarei; muzeu de arta medievala cu o valoroasa colectie de icoane banatene din sec. XVII-XVIII in sobsolul Catedralei Mitropolitane; sapte clopote (8000 kg.) armonizate de compozitorul Sabin Dragoi; rang de Catedrala Arhiepiscopala din 1947; biserica de lemn cu hramul “Sfantul Losif cel Nou de la Partos” (15 septembrie), stramutata din com.Hodos in parcul rezidential; biblioteca cu 30.000 volume, carti rare -- unele incunabile, manuscrise.

CATEDRALA EPISCOPALA ORTODOXA ROMANA CARANSEBES

cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); orasul Caransebes, jud. Caras-Severin, 73 km N de Orsova, 41 km NE de Resita, 44 km SE de Lugoj, 71 km SV de Hateg, drum modern si cale ferata Timisoara-Orsova si Resita-Hateg; asezata pe o veche vatra monahala, probata de toponimul Apa Monahilor, citat in anul 1581 in Caransebes; consemnata ca "manastirea de piatra" in 1752 de preotul Daia Miscoviciu, numita "biserica soborniceasca cu hramul Sfantul Mucenic George" in anul 1759, pe piatra comemorativa din pristol pusa de Episcopul Ioan Georgeviciu; prima atestare scrisa despre Catedrala in anul 1738, cea mai veche apartine preotului Ioan Popescu, "cand s-a spart orasul de turci"; Catedrala este ctitorita inainte de 1738, restaurata si marita catre sfarsitul sec. al XVIII-lea sub protopopul Tomici, sfintita in anul 1796 de Episcopul Ioanovici de Sacabent; mica pentru aceasta functie, dar frumoasa, interior bogat impodobit cu fresce murale, executate de pictorul Dimitrie Turcu, pe cheltuiala lui Manoile Stancoviciu; iconostas sculptat in 1862, pictat si impodobit cu aur de pictorul Gutsch dm Viena; turn cu orologiu, clopot din 1817 pretunat ulterior; Catedrala Episcopala de la infiintarea Episcopiei Romane Ortodoxe din 4 iulie 1864, prim Episcop Ioan Popasu (1865); proiect pentru constructia unei Catedrale noi (A. Ghidiu si I. Balan, Caransebes,1909; Nicolae Corneanu, Caransebes, 1940).

SCHITUL BOGALTIN,

de calugari, reinfiintat in 1990, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie); satul Bogaltin, com. Cornereva, jud. Caras-Severin, 28 km NV de Baile Herculane, 69 km SE de Caransebes; ctitorit intr-o poiana din padurea satului Bogaltin de monahia Nimfodora si mai multe familii de credinciosi, in anul 1949, cu sprijinul centrului eparhial; biserica din piatra si caramida, sfintita in anul 1959.

SCHITUL BORLOVA-MUNTELE MIC,

de calugari, reinfiintat dupa 1990, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie); satul Borlova, com. Turnu-Ruieni, jud. Caras-Severin, 13 km SE de Caransebes, 12 km de satul Borlova; ctitorit in 1939 de primaria Municipiului Timisoara; biserica din barne de lemn, situata la o altitudine de 1445 m, pe Muntele Mic, imbina trasaturi arhitecturale specifice stilului maramuresan, turn inalt, interior nepictat, cu icoane portative, iconostas sculptat de Stefan Gojo - Timisoara, pictat de pictorul Simion Bacala; biserica sfintita in 1940 de Arhiepiscopul Vasile Lazarescu; cruce de lemn la 1800 m pe Cleantul Gainii; in jur, cabane amenajate.

SCHITUL CALUGARA,

de calugari, cu hramul "Acoperamantul Maicii Domnului" (1 octombrie) si zi de pelerinaj la Izvorul Tamaduitor; localitatea componenta Ciclova Montana - orasul Oravita, 9 km E de Oravita; sihastrie fondata pe Muntele "Calugarul", datata la sfarsitul sec. al XIII-lea si inceputul sec. al XIV-lea (Ioanichie Balan, 1982); pestera descoperita in 1859, sapata in piatra in forma de bolta si locuita de un pustnic in sec. XVII, cu icoane, obiecte de cult si "moaste pietrificate"; amenajata sub forma de capela de ierom. Alexie Nedici si credinciosii din Oravita Romaneasca si Montana, sfintita in 1859; biserica actuala de zid, ctitorita intre 1860 si 1861 de acelasi ierom. Alexie Nedici (†1862), sfintita in 1861; intreg ansamblul de cladiri anexe mistuit de incendiul provocat de un trasnet cu ani in urma, azi in curs de restaurare; traditia pelerinajului antreneaza credinciosi si din Iugoslavia; odoare si carti vechi; brau de izvoare reci, cu ape tamaduitoare la poalele stancii (Nicolae Corneanu, 1940).

MANASTIREA HODOS-BODROG,

de calugari, 32 vietuitori, cu hramul "Intrarea Maicii Domnului in Biserica" (21 noiembrie), zi de pelerinaj si pe 6 august; com. Felnac, jud. Arad, 20 km SV de Arad, 62 km NE de Timisoara; datata de unii istorici din sec. XII-XIII, plasata de traditie pe locul icoanei Maicii Domnului, scoasa la suprafata nisipului din ostrovul din lunca Muresului de coarnele unui taur - imortalizate deasupra usii de la intrare, in interior; citata documentar in 1233 ca mic asezamant monahal, cu "domeniul manastirii Hudus", in 1293, ortodoxa si romaneasca de la inceputuri (V. Vladuceanu, 1947); biserica actuala cladita din zid pe locul uneia anterioara din lemn, la sfarsitul sec. al XIV si inceputul sec. XV, pastreaza pe un perete inscriptia din 1523, consemnand numele "Egumen Michael", mentionat cel dintai, sediul Mitropolitului Cetati Lipova, Sofronie, la 1651, al Episcopului Timisoarei si Ienopolei, Isaia Diaconovici, in 1695; arhitectura stil bizantin (neoromanic), cu interventii in sec. XVII-XVIII atribuindu-i-se caracteristici in stil baroc (V. Dragut,1976); a doua ca vechime, prima atestare din 1177, dupa cea din lemn de la Cenad-Morisena (cca 1000), in vestul tarii; exterior cu fatade cumpatat decorate, interior cu valoroase picturi murale, fresca din sec. XVII, cu trasaturi caracteristice stilului brancovenesc, bogata in ornamentatie si bine conservata, "executate de mesteri formati in spiritul scolii de la Horczu"; paraclis in cladirea staretiei pentru pelerinaje, pictura in fresca de Anastasie Demian si Corneliu Cenanu, 1938; odoare, disc de argint placat cu aur (1523), ferecaturi in argint, potir de argint aurit (1732), manuscrise in limba slavona (sec. XV-XVI), carte rara, cruci sculptate impodobite cu margaritare, icoane din 1752; aici a zabovit putin Sfantul Cuvios Visarion, conducatorul miscarii antiuniate din 1774 in Banat, praznuit pe 21 octombrie; arhondaric.

MANASTIREA IZVORUL MIRON,

de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie); sat Romanesti, com. Tomesti, jud. Timis, 50 km NE de Lugoj, 60 km V de Deva (pe DN Deva - Lugoj - Timisoara -159 km); ctitorita in 1929 de Patriarhul Miron Cristea, pe locul si in amintirea unei manastiri cunoscuta prin traditie; biserica din piatra si caramida, sfintita in 1931; restaurata in anii '80; repictata si resfintita in 1991; paraclis cu hramul Sfantul Ioan Botezatorul (7 ianuarie), pentru pravila din timpul iernii; izvor cu ape termale tamaduitoare.

MANASTIREA NERA,

de calugarite, obste in formare, cu vietuitoare venite de la Asociatia Medical-Crestina "Christiana" - Bucuresti, reinfiintata in 1994, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); pe malul raului Nera, de la care si-a luat denumirea, langa satul Slatina-Nera, com. Sasca Montana, jud. Caras Severin, 24 km S de Resita si 29 km N de Moldova Noua; asezamant monahal in constructie de catre Asociatia "Christiana" Bucuresti.

SCHITUL PIATRA SCRISA,

de calugari, 2 vietuitori, reinfiintat dupa 1990, cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor" (26 iunie), zi de pelerinaj; com. Armenis, jud. Caras-Severin, 27 km S de Caransebes, 66 km N de Orsova; ctitorit in 1929 langa cheile Armenisului de credinciosul Vasile Dragan din Slatina in amintirea fiicei sale Mara, decedata; bisericuta incadreaza icoana "Sfanta Treime" pictata si descoperita pe o stanca langa inscriptia abia descifrabila "Piatra Scrisa"; icoana zugravita in sec. al XVIII-lea, restaurata in anul 1822, constituie astazi bolta capelei; estrada pentru pelerini din toate confesiunile, localnici si straini, construita de preotul Ilie Pepa din Armenis.

MANASTIREA SARACA,

de calugari, 3 vietuitori, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august), zi de pelerinaj pe 20 iulie; com. Semlacu Mic, jud. Timis, 24 km E de Deta si 67 km S de Timisoara; citata documentar in veacul XIII, la 1270, cu o moara pe langa "Sumig", posibila denumire a colinei de azi "Sumigu" din preajma ei; definita "pepiniera de schismatici" (de ortodocsi) intr-o sursa franciscana de la inceputul sec. al XV-lea, arsa si arata de turci la inceputul sec. al XVI-lea, rezidita de Macarie de la Tismana (V. Dragut, 1976), reinnoita si pictata de romanul George al lui Lazar si fiii sai in 1730; ruinata in 1865, reactivata in 1935 de Episcopia Caransebesului; arhitectura in sfil neoromanic de proportii reduse, dar bine armonizate, picturi murale interioare remarcabile, realizate in fresca, in stil bizantin de Andrei Zugravul si fiul sau Andrei, de Iovan si Chiriac in 1730, sub influenta scolii de la Horez, punct de plecare in dezvoltarea artei banatene; in anul 1771 adapostea fragmente din moastele Sfantului Artemon, Areta si din degetul Mariei Magdalena (V. Vladuceanu, 1947); scoala de pictura, cu intemeietori calugari dascali din Tismana - Tara Romaneasca; se pastreaza cu intreaga expresivitate frescele din 1730.

MANASTIREA TIMISENI,

de calugarite, 60 vietuitoare, cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" (29 august); com. Sag, jud. Timis, 14 km S de Timisoara; ctitorita in 1944 de Mitropolitul Banatului, Vasile Lazarescu; biserica actuala ctitorita de Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, in 1968, pictata de Victor Jurca din Lugoj si sfintita in 1972; atelier de icoane, covoare si tricotaje.

SCHITUL VASIOVA,

(Sfantul Ilie de la Izvor), de calugarite, reinfiintat din 1990, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie) si cu zi de pelerinaj; localitatea Vasiova, componenta a orasului Bocsa, jud. Caras-Severin, 24 km NV de Resita, 44 km V de Caransebes si 1 km de la drumul modern, cale ferata ResitaVoiteg (62 km); ctitorit intre anii 1905 si 1907 de, ierom. Macarie Gusca pe locul inceput de credinciosul Nicolae Dragalina din Resita Romana; biserica impodobita cu iconostas sculptat de Petre Oancea din Vasiova in 1906, sfintita in 1907 de arhim. Filaret Musta, desfiintata in 1959; izvor cu ape tamaduitoare adapostit intr-o capela, ridicata drept recunostinta de Dumitru Perian in 1894 pentru recapatarea vederii de catre fiul sau, Alexandru Perian, prin spalare cu apa din acest izvor la 1850; valoroasa colectie de carte veche; atelier de pictat icoane.

SCHITUL VALIUG DE PE MUNTELE SEMENIC,

de calugari, reinfiintat in 1990, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie), zi de pelerinaj; com. Valiug, jud. Caras-Severin, 38 km SE de Resita, 51 km SV de Caransebes (prin Slatina Timisului); biserica ridicata cu multa maiestrie pe temelie din piatra intre 1945 si 1946, sfintita in 1946; frumoase usi imparatesti, pictate in sec. XVIII; lac de acumulare cu ape cristaline la Valiug, considerate, prin traditie, miraculoase, dupa scaldarea vulturilor, binefacatoare pentru primii intrati in lac.